Examen de licenţă sesiunea iunie 2012

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CHIMIE

 

EXAMEN DE LICENŢĂ

Sesiunea Iunie 2012

 

Examenul de licenţă  constă din 2 probe:

 

PROBA 1: O probă scrisă, de evaluare a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, cu următoarea tematică, stabilită de Consiliul Facultăţii de Chimie:

 

 

SPECIALIZAREA CHIMIE

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ

 

CHIMIE ANORGANICĂ

 

1. Compuşi cu hidrogenul ai halogenilor  (HX), ai oxigenului (H₂O₂; H₂O), ai azotului (NH₃) şi  fosforului  (PH₃);
2. Oxoacizii sulfului, azotului şi fosforului;
3. Proprietăţi chimice fundamentale ale metalelor (stări de oxidare, caracter reducător);
4. Metode generale de obţinere a metalelor;
5. Tipuri de izomerie a combinaţiilor complexe (izomerie geometrică, izomerie optică, izomerie de legătură, izomerie de ionizare, izomerie de hidratare). Exemple;
6. Geometrii şi numere de coordinare (numerele de coordinare 2 - 6).

 

 

CHIMIE ORGANICĂ

 

1. Reguli de nomenclatură  I.U.P.A.C.  pentru compuşii  organici cu funcţiuni simple;
2. Izomerie geometrică şi optică (enantiomerie);
3. Reacţii de adiţie ale grupei  carbonil;
4. Compuşi heterociclici pentaatomici cu un heteroatom. Structură şi caracter aromatic;
5. Reacţii de substituţie la arene;
6. Structura monozaharidelor. Exemple.

 

 

 

CHIMIE FIZICĂ

 

1. Interpretarea cinetico-moleculară a parametrilor ecuaţiei Arrhenius;
2. Semnificaţia molecularităţii şi ordinului de reacţie;
3. Orbitale moleculare. Caracter liant şi antiliant;
4. Energia internă și entalpia unei reacții chimice;
5. Sensul de evoluţie a unui proces fizico – chimic în raport cu potenţialul chimic.
6. Ecuaţia Nernst – semnificaţie termodinamica şi cinetica, aplicabilitate.

 

 

 

CHIMIE ANALITICĂ

 

1. Soluţii tampon de pH; definiţie, discutarea sistemelor NH₄⁺/NH₃ şi CH₃COOH/CH₃COO^- în concentraţii 1M;

2. Alegerea reactivului titrant şi a indicatorului de pH în titrările acido-bazice;

3. Electrozi reversibili în raport cu ionul de hidrogen (electrodul de hidrogen; electrodul de sticlă).

4. Legile absorbţiei luminii folosite în analiza cantitativă;

5. Influenţa pH-ului asupra coefcientului de distribuţie a unei specii slab acid HX;

6. Mărimi fundamentale în cromatografie (retenţie; eficienţă; selectivitate; rezoluţie).

 

 

 

CHIMIE TEHNOLOGICĂ ŞI CATALIZĂ

1. Tratamentul apelor potabile şi industriale;
2. Etapele procesului catalitic în cataliza heterogenă.

 

 

 

SPECIALIZAREA BIOCHIMIE TEHNOLOGICĂ

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ

CHIMIE ANORGANICĂ

1. Compuşi cu hidrogenul ai halogenilor  (HX), ai oxigenului (H₂O₂; H₂O), ai azotului (NH₃) şi  fosforului  (PH₃);
2. Oxoacizii sulfului, azotului şi fosforului;
3. Proprietăţi chimice fundamentale ale metalelor (stări de oxidare, caracter reducător);
4. Metode generale de obţinere a metalelor;
5. Compuşi coordinativi naturali ai fierului (II) şi fierului (III) (hemoglobina, mioglobina, hemeritrina);
6. Bioliganzi.

 

CHIMIE ORGANICĂ

1. Reguli de nomenclatură  I.U.P.A.C.  pentru compuşii  organici cu funcţiuni simple;
2. Izomerie geometrică şi optică (enantiomerie);
3. Reacţii de adiţie ale grupei  carbonil;
4. Aminoacizi proteinogenici: structură, clasificare, proprietăţi acido-bazice;
5. Nivele de organizare a structurii proteinelor: structura primară, secundară, terţiară şi cuaternară;
6. Nucleotide şi nucleozide. Structura primară a acizilor nucleici.

 

CHIMIE FIZICĂ

1. Interpretarea cinetico-moleculară a parametrilor ecuaţiei Arrhenius;
2. Semnificaţia molecularităţii şi ordinului de reacţie;
3. Orbitale moleculare. Caracter liant şi antiliant;
4. Sensul de evoluţie a unui proces fizico-chimic în raport cu potenţialul chimic;
5. Efecte termice care însoţesc un proces fizico-chimic;
6. Relaţia Nernst – semnificaţie termodinamică şi cinetică, aplicabilitate.

 

CHIMIE ANALITICĂ

1. Soluţii tampon de pH; definiţie, discutarea sistemelor NH₄⁺/NH₃ şi    CH₃COOH/CH₃COO^- în concentraţii 1M;

2.  Alegerea reactivului titrant şi a indicatorului de pH în titrările acido-bazice;

3. Electrozi reversibili în raport cu ionul de hidrogen (electrodul de hidrogen;   electrodul de sticlă).

4. Legile absorbţiei luminii folosite în analiza cantitativă;

5. Cromatografia de afinitate;

6. Electroforeza.

 

 

CHIMIE TEHNOLOGICĂ ŞI CATALIZĂ

1. Transferul de masă cu aplicaţii în procese biotehnologice – uscarea, distilarea şi rectificarea;
2. Tratamentul biologic al apelor.

 

 

SPECIALIZAREA CHIMIA MEDIULUI

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ

CHIMIE ANORGANICĂ

1. Compuşi cu hidrogenul ai halogenilor  (HX), ai oxigenului (H₂O₂; H₂O), ai azotului (NH₃) şi  fosforului  (PH₃);
2. Oxoacizii sulfului, azotului şi fosforului;
3. Proprietăţi chimice fundamentale ale metalelor (stări de oxidare, caracter reducător);
4. Metode generale de obţinere a metalelor;
5. Metale grele potenţial toxice  în sol (Cd, Pb, Zn);
6. Toxicologia Cd şi  Hg.

 

CHIMIE ORGANICĂ

1. Reguli de nomenclatură  I.U.P.A.C.  pentru compuşii  organici cu funcţiuni simple;
2. Izomerie geometrică şi optică (enantiomerie);
3. Reacţii de adiţie ale grupei  carbonil;
4. Compuşi heterociclici pentaatomici cu un heteroatom. Structură şi caracter aromatic;
5. Reacţii de substituţie la arene;
6. Structura monozaharidelor. Exemple.

 

CHIMIE FIZICĂ

1. Interpretarea cinetico-moleculară a parametrilor ecuaţiei Arrhenius.
2. Semnificaţia molecularităţii şi ordinului de reacţie.
3. Definirea indicilor statici de reactivitate în teoria orbitalelor moleculare Hückel. Utilizarea lor pentru descrierea toxicității si degradabilității poluanților.
4. Energia internă și entalpia unei reacții chimice.
5. Sensul de evoluţie a unui proces fizico – chimic în raport cu potenţialul chimic.

 

CHIMIE ANALITICĂ

1.  Soluţii tampon de pH; definiţie, discutarea sistemelor NH₄⁺/NH₃ şi   CH₃COOH/CH₃COO^- în concentraţii 1M;

2.  Alegerea reactivului titrant şi a indicatorului de pH în titrările acido-bazice;

3. Electrozi reversibili în raport cu ionul de hidrogen (electrodul de hidrogen; electrodul de sticlă);

4.  Legile absorbţiei luminii folosite în analiza cantitativă;

5.  Influenţa pH-ului asupra coeficientului de distribuţie a unei specii slab acid HX;

6.  Mărimi fundamentale în cromatografie (retenţie; eficienţă; selectivitate; rezoluţie).

 

 

CHIMIE TEHNOLOGICĂ ŞI CATALIZĂ

1. Controlul emisiilor de poluanţi în procesul de combustie – catalizatorul cu trei căi pentru depoluarea gazelor de post - combustie;
2. Fluide supercritice ca alternativă la solvenţi organici volatili.

 

PROBA 2: - Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă, conform precizărilor din Anexa 1.

Lucrarea de licenţă va conţine o prezentare generală din literatură a tematicii alese şi o parte experimentală, stabilită de acord  cu conducătorul ştiinţific.

Susţinerea lucrării se va face în faţa unei comisii cu cadre didactice din fiecare departament de specialitate.

Condiţii de promovare:

La fiecare probă examinarea se încheie prin acordarea unei note; nota de promovare este de cel puţin 5,00 (cinci).

Un examen este promovat  dacă probele componente sunt susţinute şi promovate, iar media aritmetică a notelor acordate acestora  - media de promovare a examenului - este de cel puţin 6,00 (şase).

 

 

 

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CHIMIE                                                 Anexa 1

Precizări privind redactarea şi susţinerea

Lucrării de Licenţă/Disertaţie

Generalităţi:

Conducere

• Facultatea de Chimie;
• Facultatea de Chimie + Universitate diferită sau Institut de Cercetare.

 

Condiţie obligatorie atunci când este implicată altă Universitate/alt Institut

• Dovada care să ateste acceptul utilizării datelor obţinute – fax sau mail din partea profesorului din altă universitate sau cercetătorului din institut;
• Universitatea din Bucureşti să fie prezentă realmente în colaborare.

 

Condiţii obligatorii pentru lucrare

• parte experimentală suportată de măsurători proprii în laborator, fără “împrumuturi”;
• parte de teorie, dacă este cazul unei lucrari teoretice, din care să reiasă clar contribuţia studentului (a folosit un program avansat de calcule, de interpretare, a urmărit calculele etc).

 

Dimensiunea lucrării

• pentru Licenţă: minim 30 pagini;
• pentru Disertaţie: minim 30 pagini;
• raport optim între literatură şi parte experimentală;
  • pentru Licenţă: 2:1;
  • pentru Disertaţie: 3:2;

(TNR 12, Line spacing-double, justify, format A4).

 

Bibliografie

• referinţe bibliografice parcurse, înţelese măcar în zonele conexe lucrării;
• pentru Licenţă: minim 20;
• pentru Disertaţie: minim 20;
• actualitate – fără accent exagerat pe referinţe din ultimii 5 ani (dacă sunt citate articole ştiinţifice din ultimii 25 de ani e suficient).

 

Prezentarea Lucrării de licenţă/disertaţie

Power Point

• 10 slides;
• 10 min;
• 5 min rezervate conversaţiei pe seama lucrării;
• 1 slide cu titlul lucrării, nume student şi nume profesor, Facultatea şi Universitatea;
• maxim 3 slides cu Literatură, punerea problemei, “imagine” asupra tematicii;
• 5 slides cu masurători, rezultate, interpretări, atitudine critică;
• 1 slide concluzii şi perspective.

 

Prezentare

• expunere liberă şi nu lectură slides;
• evitarea încărcării obositoare a slides cu mişcare grafică, culori etc;
• separarea netă a activităţii proprii de aceea a celorlalţi (deseori se practică un amestec ameţitor de informaţii şi rezultate);
• cunoaşterea măcar fenomenologică a tehnicilor avansate cu care lucrează.

Apreciere

• este apreciată prezentarea dar şi lucrarea;
• este apreciată activitatea studentului nu a profesorului;
• trebuie să se facă o ierarhie a studenţilor care este o dovadă de profesionalism şi etică faţă de studenţi.

 

Se punctează:

• prezentare liberă versus lectură slides;
• răspunsurile la întrebări ce vizează tematica lucrării de licenţă sau disertaţie;
• lucrarea de licenţă sau disertaţie propriu-zisă (conţinut, formă, densitate);
• nivelul lucrării (dar cu o pondere mai mică deoarece ţine şi de îndrumător);
• originalitatea lucrării (dar cu o pondere mai mică deoarece ţine şi de îndrumător);
• se ţine cont şi de aprecierea conducătorului;
• se ţine cont şi dacă lucrarea a fost, este sau va fi subiectul unui poster, unei comunicări sau unui articol.

 

 

 

 

DECAN,

Conferenţiar dr. Constantin Mihailciuc