Clădirea din Splaiul Independenţei nr. 87 - 89
Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti a avut o istorie zbuciumată, nu numai din punct de vedere organizatoric şi administrativ, ci şi din punct de vedere al spaţiului în care a funcţionat.
În anul 1925 a început construcţia unei noi clădiri cu o arhitectură deosebită, în Splaiul Independenţei nr. 87-89, destinată Institutului de Chimie Teoretică în cadrul Universităţii din Bucureşti şi care în 1948 va deveni Facultatea de Chimie.
Clădirea a fost proiectată şi construită în formă de L, lângă podul B.P. Haşdeu. Iniţial, clădirea cu trei etaje a fost sediul Catedrei de Chimie Organică, apoi, după cutremurul din anul 1940, sediul Catedrei de Chimie Anorganică, al Catedrei de Chimie Analitică (1960), şi cel al Catedrei de Tehnologie Chimică(1962).
Astăzi, acea clădire care a rezistat la cele două cutremure (din 1940 şi 1977) şi la bombardamentele asupra Bucureştiului din anul 1944 nu mai există decât în memoria foştilor studenţi şi profesori care şi-au desfăşurat activitatea acolo.
Fosta clădire - Splaiul Independenţei nr. 87-89
|
Perioada 1974-1989
Schimbările din deceniul 70 pentru integrarea învăţământului cu cercetarea şi producţia, au determinat ca în anul 1974 să se înfiinţeze Institutul de Chimie constituit din 2 facultăţi:
- Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti
- Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic Bucureşti.
La numai câţiva ani, în vara anului 1977 se înfiinţează Institutul Naţional de Chimie (redenumire a Institutului de Chimie) în cadrul Institutului Politehnic Bucureşti care cuprindea Facultatea de Tehnologie Chimică şi Facultatea de Ingineria proceselor chimice (nou creată). În vârtejul reformelor, Facultatea de Chimie cu originea în vechea Facultate de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, se transformă în trei secţii: Chimie, Biochimie şi Chimie Fizică.
Reconstrucţia Facultăţii de Chimie
Ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989, a început un proces de reconstrucţie a Facultăţii de Chimie. În anul 1990, secţia de Chimie redevine Facultatea de Chimie, care a început să funcţioneze din nou la Universitatea din Bucureşti, în corpul D al clădirii din Centru, şi în vechea clădire din Şoseaua Panduri nr. 90, unde s-au amenajat laboratoare pentru Catedrele de Chimie Organică, Chimie Analitică, Chimie Tehnologică şi Cataliză. Pentru reconstrucţia Facultăţii de Chimie în anul 1990 s-a constituit o asociaţie având ca preşedinte de onoare pe acad. I.G. Murgulescu (fost Ministru al Învăţământului) şi preşedinte activ pe Mihai Gheorghiu, atunci director general al Fabricii de Medicamente din Bucureşti. La început au fost dificultăţi legate de spaţiul pentru activităţile didactice şi de cercetare.
În perioada 1992-1995 s-au adus îmbunătăţiri ale condiţiilor de desfăşurare a activităţilor didactice în sălile şi amfiteatrele din Şoseaua Panduri nr.90-92, unde s-au amenajat laboratoarele: Chimie Organică, Chimie Analitică, o parte pentru Chimia Anorganică, cealaltă parte a Chimiei Anorganice aflându-se în clădirea din str. Dumbrava Roşie nr. 23. Laboratoarele Catedrei de Chimie Fizică şi Catedrei de Fizică s-au amenajat în clădirea Universităţii din Centru (corpul D). În anul 1992 s-a înfiinţat Catedra de Matematici Aplicate şi Programare şi s-au amenajat două laboratoare de informatică (unul la etajul IV-sediul central, altul în localul din Panduri). De asemenea, a început un proces de modernizare a planurilor de învăţământ pentru toate specializările. Din anul 1990 în planul de învăţământ s-a introdus un curs obligatoriu de Informatică pentru toate specializările.
În perioada 1997-2002 ca urmare a acţiunilor de consolidare a corpului D (B-dul Regina Elisabeta) din clădirea Universităţii, s-au depus eforturi din partea conducerii facultăţii, studenţilor şi cadrelor didactice, astfel ca procesul didactic şi de cercetare să nu fie afectat.
În octombrie 2002, când s-a recepţionat consolidarea şi refacerea celor patru etaje ale clădirii (corp D), studenţii şi profesorii au început anul universitar 2002/2003 într-o clădire nouă.