Dezvoltarea învăţământului universitar de chimie din Bucureşti are o bogată tradiţie şi este legată de activitatea unor iluştri profesori ai acestei şcoli de chimie:
- Alexe Marin - chimia materialelor
- Constantin Istrati - chimie organică
- Ştefan Minovici - chimie organică
- Gheorghe Longinescu - chimie anorganică
- Gheorghe Spacu - chimie anorganică (acad.)
- Eugen Angelescu - chimie organică (acad., decan)
- Ilie Murgulescu - chimie fizică (acad., ministru, rector)
- Petre Spacu - chimie anorganică
- Grigore Popa - chimie analitică (decan)
- Ioan V. Nicolescu - chimie tehnologică
- Alexe Popescu - chimie tehnologică (adjunct al ministrului)
- Dumitru Negoiu - chimie anorganică
- George Emil Baiulescu - chimie analitică
- Maria Brezeanu - chimie anorganică (acad.)
- Eugen Segal - chimie fizică (acad.)
- Victor Em. Sahini - chimie fizică (acad.)
- Dumitru Oancea - chimie fizică (m. c. acad., decan)
- Rodica Vîlcu - chimie fizică (rector, decan)
- Tatiana Oncescu - chimie fizică
Toţi aceşti înaintaşi, creatori de şcoală şi ştiinţă în domeniul chimiei, erau profesori de o mare calitate umană, competenţă şi valoare recunoscută, atât în ţară, cât şi în străinătate.
La înfiinţare, în toamna anului 1864, Facultatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii din Bucureşti, funcţiona cu şase profesori: Alexandru Orascu, Dumitru Petrescu, Emanoil Bacalogu, Carlo Ferrari, Alexe Marin şi Grigore Ştefănescu (profesori ce predau la cele două secţii: Ştiinţele fizico-matematice şi Ştiinţele fizico-naturale).
Dr. Constantin Istrati - doctor în chimie la Paris, membru al Societăţii de Chimie din Franţa şi Germania, preşedinte al Academiei Române în 1899, a fost medic chimist şi profesor universitar. Acesta era un mare prieten al tinerilor, un mare animator al vieţii ştiinţifice din ţara noastră şi este cel care a pus bazele învăţământului universitar de chimie din Bucureşti. Din anul 1903, timp de 25 de ani dr. Constantin Istrati a fost secretar şi îndrumător al Societăţii Române de Ştiinţe.
Succesorii dr. Constantin Istrati la Catedra de Chimie Organică a Facultăţii de Ştiinţe au fost profesorii Ştefan Minovici şi Eugen Angelescu, care au făcut ca generaţiile tinere să cunoască opera ştiinţifică a acestuia. În anul 1919 s-a constituit "Societatea de Chimie din România" al cărei întemeietor este prof. Ştefan Minovici.
Eforturile şi realizările înaintaşilor au creat o bogată tradiţie, prin închinarea întregii lor vieţi dezvoltării învăţământului universitar de chimie.
În semn de recunoştinţă pentru contribuţia acestor înaintaşi la dezvoltarea Facultăţii de Chimie, numele unor iluştrii profesori ai facultăţii, au fost date unor amfiteatre din cadrul facultăţii:
- amf. Gh. Spacu, amf. I.G.Murgulescu, amf. N. Teclu (sediul central - aflat în corpul D al clădirii Universităţii), amf. E. Angelescu, amf. Grigore Popa (din sediul Panduri).