Pagina principala > Rezultate

Rezultate

    O serie de combinatii complexe ale Mn(II), Ni(II), Cu(II) si Zn(II) cu liganzi micsti (acrilat si amine aromatice (1,10-fenantrolina / 2,2’-dipiridil / 4,4’-dipiridil) au fost caracterizate in vederea obtinerii unor agenti antibacterieni cu un spectru larg de activitate biologica. In plus, combinatiile complexe noi cu liganzi micsti de acest tip apartin la o clasa de compusi coordinativi de un interes special deoarece au in compozitie un ligand care permite includerea ionilor metalici in matrice polimera. Speciile au fost caracterizate pe baza datelor furnizate de analiza elementala, spectrele IR, ¹H RMN, RPE si electronice. Comportarea redox a fost investigata cu ajutorul voltametriei ciclice in timp ce curbele TG, DTA si DTG au oferit informatii referitoare la comportarea termica a acestora.
    Spectrele electronice ale combinatiilor complexe au aspectul tipic speciilor cu stereochimie octaedrica cu exceptia compusilor de cupru pentru care si spectrele RPE au evidentiat o stereochimie de piramida patrata.
    Pentru toate combinatiile complexe fenantrolina si 2,2’-dipiridilul functioneaza ca liganzi de tip chelat in timp ce 4,4’-dipiridilul functioneaza ca ligand in punte. Pentru anionul acrilat s-a pus in evidenta functionarea acestuia fie ca ligand monodentat fie ca bidentat.
    Activitatea antimicrobiana a fost testata in vitro pe culturi de bacterii Gram-pozitive (Bacillus subtilis, Listeria monocytogenes, Staphylococcus aureus), Gram-negative (Pseudomonas aeruginosa, Escherichia coli, Salmonella enteritidis), precum si pe ciuperci (Candida sp.), folosind tulpini de referinta si izolate din clinica rezistente la antibiotice.
    Activitatea antimicrobiana variaza in functie de natura ionului metalic si tipul combinatiei complexe, pentru majoritatea compusilor evidentiindu-se o buna capacitate de inhibare a dezvoltarii culturilor de microorganisme (CMI: 16 - 1024 mg/ml). Au fost puse in evidenta si o serie de sinergisme intre speciile complexe.
    Toti compusii inhiba producerea factorul slime exopolyzaharidic, implicat in formarea biofilmelor pe substrat inert, ceea ce le recomanda pentru utilizarea in eradicarea biofilmelor medicale ce apar pe diferite dispozitive protetice.
    Unele combinatii complexe manifesta o citotoxicitate scazuta fata de celulele HeLa izolate de la embrioni umani.